Privindu-te zâmbind

Preț de o secundă n-am știut unde sunt. M-am uitat în ochii tăi, apoi ți-am privit zâmbetul și am înțeles. Sunt unde am cerut să fiu. Unde s-a cerut să fim.

Secunda următoare, te-am lăsat să arunci un ochi în sufletul meu. Ai făcut la fel. Ai găsit albastru. Marea, cerul, stelele, tu. Ori de câte ori m-ai luat în brațe apoi, m-ai dezbrăcat de sentimente, de trăiri și de gânduri.

Nu regret niciodată asta. Pentru că, dacă e un loc în care să-mi placă la maximum să-mi „dezbrac” sufletul și să iau tot ce mi se oferă, atunci e lângă tine. Dintotdeauna. De la începuturi și acum.

Privindu-te zâmbind, nimic nu contează mai mult în acel moment. Totul e complet. Sunt aici dintotdeauna. De la începuturi și acum. N-am plecat niciodată.